MAITREYI - MIRCEA ELIADE

MAITREYI - MIRCEA ELIADE Chiar daca ma vei prinde sub plasa de otel N-am sa strig. Golurile se vor mari de la sine Destul ca sa scot mana si sa cuprind luna. Si de vei face ziduri de piatra Niciodata n-ai sa zidesti inchisoare pentru mine. Pietrele se vor narui de la sine De indata ce voi aparea eu. Desi ma vei exila si ma vei trimite pe un ocean Intr-o barca gaurita Am sa desfid oceanul Si n-am sa pierd nici aceasta batalie marina. Sau daca ma vei trimite in desertul Saharei Unde nisipul dusmanos e fierbinte, Deodata va sufla parfum de iasomie Ca sa-mi umple serile pustii Ai uitat ca intr-una din primele noastre dimineti mi-ai pus in mana o sageata care poate ochi sunetul Si ca tu ai fost cel care m-a invatat Sa trag la tinta fara gres. Si azi, daca vrei sa ma umpli de intuneric De nu-mi mai pot vedea drumul, Fii sigur c-am sa netezesc cerul Si am sa umplu lumea de lumima intr-o noapte fara luna N-ai decat sa stai cu spatele intors la mine, Am sa-ti umplu cerul cu un cantec Tacut ca o raza. Iar ,tu , mirat, n-ai sa stii De unde vine revarsarea aceasta de lumina. .... de la suflet la suflet ....

Rudyard Kipling - Daca

Rudyard Kipling - Daca - De poti fi calm cand toti se pierd cu firea In jurul tau si spun ca-i vina ta; De crezi in tine chiar cand omenirea Nu crede dar s-o crezi ar vrea; Daca de asteptare nu ostenesti nicicand, Nici de minciuna goala nu-ti clatini gandul drept; Daca privit cu ura nu te razbuni urand Si totusi nu-ti pui masca de sfant sau de intelept; Daca astepti dar nu cu sufletul la gura Si nu dezminti minciuni mintind, ci drept; De nu raspunzi la ura tot cu ura Dar nici prea bun sa pari nici prea-ntelept; Sau cand hulit de oameni, tu nu cu razbunare Sa vrei a le raspunde, dar nici cu rugaminti; De poti visa dar nu-ti faci visul astru; De poti gandi, dar nu-ti faci gandul tel; De poti sa nu cazi prada disperarii Succesul si dezastrul privindu-le la fel; De rabzi s-auzi cuvantul candva rostit de tine Rastalmacit de oameni, murdar si prefacut; De rabzi vazandu-ti idealul distrus si din nimic Sa-l recladesti cu ardoarea fierbinte din trecut; De poti risca pe-o carte intreaga ta avere Si tot ce-ai strans o viata sa pierzi intr-un minut Si-atunci fara a scoate o vorba de durere Sa-ncepi agonisala cu calm de la-nceput ; De poti ramane tu in marea gloata Cu regi tot tu, dar nu strain de ea; Dusman, om drag, rani sa nu te poata; De toti sa-ti pese dar de nimeni prea; De poti prin clipa cea neiertatoare Sa treci si s-o intreci gonind mereu; Daca ajungi sa umpli minutul trecator Cu saizeci de clipe de vesnicii mereu, Vei fi pe-ntreg Pamantul deplin stapanitor Si mai presus de toate, un OM, iubitul meu. .... de la suflet la suflet ....

IUBIRE

VISAND LA CEASUL NOSTRU DE AMOR, MA SIMT CUPRINS DE NOSTALGIE.
CE TAINA MARE E IUBIREA, CE MINUNATA ESTI TU INTRE FAPTURI!
ATINGEREA TA SUBLIMA PANA-N ABISUL SUFLETULUI MEU COBOARA, IAR EU MA SIMT NELINISTIT, CACI NU SUNT LANGA AMEA COMOARA.